Conform surselor oficiale/unui comunicat emis de către SRI, zilele acestea este în desfășurare o campanie de malware care vizează telefoanele mobile cu scopul de a obține credenţiale bancare de pe terminalele mobile ale utilizatorilor. În cadrul acestei campanii sunt transmise mesaje SMS care par trimise de un prestator de servicii real, cel mai adesea o firmă de curierat. Persoanele care primesc SMS-ul sunt invitate să acceseze un link pentru a verifica statusul livrării unei comenzi plasate anterior. Textul din cadrul mesajului poate fi „Pachetul dvs. este pe drum, urmați-l aici”.
Pentru a vă proteja de malware, vă recomandăm să verificați cu atenție fiecare mesaj primit, fie ca e-mail, fie ca SMS.
Vă împărtășim câteva dintre cele mai importante recomandări ale specialiștilor pentru a scădea riscul de a fi victima unui atac cibernetic:
• evitați să accesați link-uri sau să deschideți atașamente provenite din surse necunoscute
• verificați cu atenție expeditorul, conținutul mesajelor, link-urile și fișierele primite
• verificați periodic permisiunile acordate aplicațiilor mobile deja instalate, iar la instalarea unor aplicații noi, acordați permisiuni în mod punctual și în funcție de necesități
• utilizați soluții antivirus și asigurați-vă că sunt actualizate
• asigurați-vă că folosiți cea mai recentă versiune a sistemului de operare compatibilă cu sistemul utilizat
Dacă primiți un astfel de mesaj, însă nu ați dat click pentru a fi redirecționat spre o pagină sau nici măcar nu l-ați deschis, siguranța datelor dumneavoastră nu a fost compromisă. Dacă bănuiți că dispozitivul dumneavoastră a fost infectat, se recomandă resetarea acestuia la setările din fabrică și reînnoirea parolelor.
Malware-urile (malicious software) sunt coduri create de către persoane rău intenționate, numite și infractori cibernetici, care sunt folosite pentru a compromite securitatea cibernetică, din varii motive.
Astfel, în funcție de scopul pentru care au fost create, există mai multe tipuri de malware:
- troieni bancari – urmăresc să golească conturile bancare
- ransomware – ne criptează datele și confidențiale și va trebui să plătim o formă de răscumpărare pentru a le putea recupera
- malware care minează criptomonede
- adware – popups, reclame în locuri neobișnuite. Înregistrează activitatea utilizatorului acționând și ca spyware
- bot – DDos attacks (acces la servere), indexarea website-urilor
- rootkits – remotely access la un dispozitiv
- spyware – urmăresc activitatea utilizatorului fără ca el să știe și înregistrează browsing history, search history și detalii bancare (informații log in, date card bancar). Prin intermediul unui alt tip de malware, keylogger, toate aceste informații sunt transmise creatorului malware.
- trojan (horse) – după cum îi spune și numele, acest tip de malware ajunge în sistem mascat într-un program sau fișier normal și are mai multe utilități în funcție de modul și scopul în care a fost programat
- virus – este un tip de malware care se poate autocopia și se atașează de alte fișiere pentru a reuși să se răspândească și în alte dispozitive. Virusul nu poate acționa decât dacă utilizatorul uman îl activează și poate distruge iremediabil dispozitivul pe care a fost instalat (?).
- viermi – sunt similari cu virușii, însă, spre deosebire de ei, se pot răspândi prin intermediul rețelei, fără ca utilizatorul uman să participe. Scopul unui vierme este să încarce serverele web, consumând lățimea de bandă.